Biserica de Lemn - Slobozia
Rețea

Prezentare

 

BISERICA BUNA VESTIRE ŞI SFÂNTUL NICOLAE - SLOBOZIA

 

Hramuri: Buna Vestire şi Sfântul Ierarh Nicolae

Adresa: Bd. Matei Basarab nr. 10, mun. Slobozia, județul Ialomiţa

Preot paroh: Pc pr. Dragoș Gabriel STANCIU

Preot coslujitor: Roman Cristian PĂUN

 

ISTORIA BISERICII

    Biserica se află în partea de vest a orașului Slobozia, la intrarea dinspre București, în parcul din fața Muzeului Național al Agriculturii.

 Biserica „Poiana“ (după numele satului de unde provine) este un document original şi autentic de istorie şi arhitectură, înscris pe lista monumentelor istorice. Ctitorie moşnenească, a fost ridicată în anii 1746-1747 (sau în anul 1737, după unele surse), de către familia lui Răducanu Târcă din obştea Poiana. La biserica din Poiana a funcţionat cea mai veche şcoală atestată în judeţul Ialomiţa, la sfârşitul sec. al XVIII-lea. Biserica a fost salvată de revărsările râului Ialomiţa, fiind strămutată sus, pe coastă, prin strădaniile directorului Muzeului Judeţean Ialomiţa, Răzvan Ciucă, în anul 1979. Tot la iniţiativa şi prin strădaniile deosebite ale acestuia, în calitate de director al Muzeului Naţional al Agriculturii, în anul 2000 biserica a fost strămutată şi pusă în valoare, în faţa amintitului muzeu.

ARHITECTURA

Planul bisericii este același ca înainte de strămutare: navă dreptunghiulară alungită (16,10x6,30 m), continuată cu o absidă (altarul) cu patru laturi dispuse într-un contur semicircular. Intrarea se face printr-un pridvor deschis, continuat cu pronaosul (tinda femeilor), naosul şi altarul cu o mică fereastră dispusă în axul bisericii. Bolta naosului şi altarului are formă semicilindrică, sprijinită pe arcuri-nervuri şi tăvănită cu scânduri de brad. Iniţial, în biserică au fost dale de piatră, care după strămutare au fost înlocuite cu duşumea de scândură de brad. Dalele s-au păstrat doar la solee.

 Principalele elemente decorative sunt brâul în torsadă (semnificațiile fiind funie, Sânul lui Avraam, Veşnicia) şi Sfânta Masă din altar, susţinută de patru stâlpi. Alte elemente decorative s-au păstrat la grinzi, stâlpii pridvorului şi strane.

PICTURA

    Bolta a fost pictată în anul 2001, de către Ion Nicodim. Pictura reprezintă o alegorie la tema Euharistiei. Se adaugă, în partea altarului, Sfânta Fecioară cu Pruncul. Sunt evidente influenţele stilistice provenind din iconografia populară, dar şi din cea a Occidentului. Fondul vechi de icoane datează din perioada cuprinsă între secolele al XVIII-lea– începutul sec. al XX-lea. Icoanele de la catapeteasmă şi prăznicarele sunt pictate de către Ion Grigorescu, personalitate a picturii contemporane.

 Biserica este împodobită şi cu scoarţe vechi (covoare ţărăneşti datate 1926, 1932 etc.), ştergare şi feţe de masă, primite prin donaţie.

 Patrimoniul bisericii mai cuprinde sfinte potire, discuri, copii, steluţe, tăvi, candele şi cădelniţe (aurite, argintate sau cositorite - sec. al XVIII-lea – al XIX-lea), cărţi vechi de cult (sec. al XVIII-lea–începutul sec. XX), tetrapodul la care a slujit Sfântul Calinic de la Cernica, candelabrul dăruit de artistul plastic Ion Nicodim, în ultimele lui clipe de viaţă etc.

PISANIA

 PISANIA realizată în lemn menţionează: ,,Cu vrerea Tatălui, cu lucrarea Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh s-au înălțat la Poiana de Jos această sfântă biserică cu hramul Sfântul Nicolae la anul 1737. Ctitor boier Răducan Târcă cu familia. Din purtarea de grijă a ipodiaconului Răzvan Ciucă, la 1979 a fost mutată la Poiana De Sus, iar în 2000 a fost adusă la Slobozia. Strămutarea a fost făcută cu binecuvântarea şi sprijinul P.S. dr. Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei şi Călărasilor şi prin osteneala celor de la Muzeul Agriculturii din România, director Răzvan Ciucă şi a Consiliului Judeţean Ialomiţa - preşedinte Gheorghe Savu. Bolta a fost pictată de maestrul Ion Nicodim. Slujba de târnosire s-a săvârşit la 17 decembrie 2000, biserica primind şi hramul Buna Vestire. preot paroh Dragoş Stanciu“.

 Biserica a primit mai multe vizite arhiereşti. Slujba de târnosire, pe actualul amplasament, a fost săvârșită de către vrednicul de pomenire Episcopul Dr. Damaschin Coravu, la data de 17 decembrie 2012. În ziua de sâmbăta, 27 iunie 2009, cu ocazia întronizării Preasfințitului Episcop Vincențiu, Preafericitul Patriarh Daniel şi mai mulți membri ai Sfântului Sinod, au trecut pragul bisericuței de lemn Poiana.

 În ultimii doi ani, slujitorii și enoriașii parohiei au avut bucuria de a primi binecuvântare arhierească la cinci slujbe, săvârșite de către Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, ultima fiind la data de 19 ianuarie 2014).

PREOŢI

 PREOŢI slujitori, de la înfiinţare până în prezent, în ordine cronologică:

 - Preot paroh Stanciu Dragoș, din anul 2000-până în prezent

 - Preot Păun Roman Cristian, din anul 2008- până în prezent

ACTIVITĂŢI

    Parohia asistă la domiciliu un număr de 17 persoane, opt adulți și nouă copii, ducându-le lunar alimente și ocazional haine sau alte bunuri necesare. Programul se desfășoară de peste șapte ani.

 La nivelul parohiei, în cadrul programului Hristos împărtăşit copiilor, există un grup de cateheză, coordonat de către preotul Păun Roman, copiii din acest grup participând la seri catehetice, activități sociale (colectă și distribuirea de ajutoare pentru persoane în dificultate), concerte etc. Copiii din acest grup, împreună cu părintele Păun Roman Cristian au obținut locul întâi pe eparhie la concursul de mini-proiecte: „Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”.

 De patru ori pe lună sunt susținute seri catehetice pentru adulți de către preotul Stanciu Dragoș

 Parohia are bibliotecă, și posedă o colecție de obiecte bisericești vechi, cu valoare patrimonială, prezentate, într-o expoziție cu caracter permanent, în cadrul Muzeului de Agricultură din slobozia.

 La nivelul parohiei sunt încheiate parteneriate cu patru școli din localitate, membrii grupului de cateheză și cei din comitetul parohial fiind implicați, an de an, în programul „Săptămâna legumelor donate”, în cadrul căruia a participat cu donatori, beneficiari și distribuitori.

FOTO: Laurenţiu Tătulescu, Arhid. Nicușor Silviu Dascălu